Acasa
La 16 aprilie 1998, Bear Grylls reuşeşte atingerea ţelului său urmărit încă din copilărie (când tatăl său i-a dăruit o fotografie cu muntele Everest): escaladarea vârfului de 8848 metri, la doar 18 luni de la accidentul avut. La acel moment Grylls stabilea un record, fiind cel mai tânar britanic ce a escaladat muntele Everest (23 de ani)[24], daca ignorăm performanţa lui James Allen care reuşea acelaşi lucru la 22 de ani, în 1995, dar care avea dublă cetăţenie, australiană şi britanică[25]. De atunci recordul a fost doborât de două ori, de Jake Meyer (21 de ani în 2005)[26] şi de Rob Gauntlett (19 ani în 2006)[27].
Expediţia a constat în patru luni de antrenamente şi escaladă efectuate pe versantul sud-estic, de la prima tentativă de recunoaştere Grylls întâmpinand probleme. Acesta a alunecat într-o crevasă şi a fost lăsat inconştient atârnand de o coardă[28]. Au urmat saptămâni de alpinism pe faţa sudică în scopul aclimatizării, negocierea râului îngheţat Khumbu, a gheţarului vestic Cwm, a zidului de gheaţă de 1500 de metri denumit faţada Lhotse, precum şi ascensiuni istovitoare alături de un alt fost soldat al trupelor speciale SAS, Neil Laughton, implicând ore de escaladă nocturne[29]. Toate acestea l-au călit pe Grylls, experimentând condiţii diverse de climă extremă, oboseală, deshidratare, privare de somn, odihnă si oxigen în zona morţii[nota 2]
Tot pentru a se pregăti pentru marile înălţimi din munţii Himalaya, în 1997, Grylls devine cel mai tânar britanic ce escaladează Ama Dablam, un vârf descris de Sir Edmund Hillary drept inaccesibil[28] (~6858 m).
În 2001, Bear Grylls lansează cartea Facing Up (titlul pentru varianta lansată în Statele Unite este The Kid Who Climbed Everest), în care descrie întreaga acţiune de cucerire a Everestului, cartea intrând rapid pe lista succeselor editoriale şi primită favorabil de către critici[30].
Expediţia a constat în patru luni de antrenamente şi escaladă efectuate pe versantul sud-estic, de la prima tentativă de recunoaştere Grylls întâmpinand probleme. Acesta a alunecat într-o crevasă şi a fost lăsat inconştient atârnand de o coardă[28]. Au urmat saptămâni de alpinism pe faţa sudică în scopul aclimatizării, negocierea râului îngheţat Khumbu, a gheţarului vestic Cwm, a zidului de gheaţă de 1500 de metri denumit faţada Lhotse, precum şi ascensiuni istovitoare alături de un alt fost soldat al trupelor speciale SAS, Neil Laughton, implicând ore de escaladă nocturne[29]. Toate acestea l-au călit pe Grylls, experimentând condiţii diverse de climă extremă, oboseală, deshidratare, privare de somn, odihnă si oxigen în zona morţii[nota 2]
Tot pentru a se pregăti pentru marile înălţimi din munţii Himalaya, în 1997, Grylls devine cel mai tânar britanic ce escaladează Ama Dablam, un vârf descris de Sir Edmund Hillary drept inaccesibil[28] (~6858 m).
În 2001, Bear Grylls lansează cartea Facing Up (titlul pentru varianta lansată în Statele Unite este The Kid Who Climbed Everest), în care descrie întreaga acţiune de cucerire a Everestului, cartea intrând rapid pe lista succeselor editoriale şi primită favorabil de către critici[30].