Acasa
FreeBSD sau celelalte variante BSD, sunt unele dintre cele mai stabile și puternice sisteme de operare existente, fiind în același timp destul de diferite de Linux. Deși la bază împart principii și idealuri comune, precum și o bază largă de aplicații disponibile, FreeBSD și Linux sunt două bestii destul de diferite, fără ca unul sau celălalt să fie mai bun sau mai rău.
Probabil una dintre cele mai mari provocări la FreeBSD este însăși instalarea inițială a sistemului. În timp ce la PC-BSD, o altă variantă BSD, s-a lucrat intens pentru a facilita accesul utilizatorului mediu la o interfață grafică cel puțin de bază, FreeBSD cu al lui installer în mod text, neschimbat de ani de zile, încă rămâne în topurile preferințelor majorității.
FreeBSD este, conform statisticilor, sistemul de operare preferat ca platformă de management al serviciilor și găzduire web, pentru servere web și e-mail, etc., dar poate fi utilizat foarte bine și cu rol de desktop complet funcțional.
Totuși, până să ajungem la stilatul desktop oferit de FreeBSD, trebuie să trecem prin instalarea sistemului de operare în mod text, considerată de mulți puțin neintuitivă și mai greu accesibilă pentru neinițiați.
Așadar, odată ce am avem la dispoziție discul de instalare și pornim computerul de pe el, sistemul ne va oferi în prealabil o selecție de țară după care putem selecta modul Standard de instalare. În secțiunea următoare trecem la partiționarea hard disk-ului. Dacă discul conține deja partiții de care nu mai avem nevoie, le vom șterge. Dar dacă mai există o partiție cu Windows sau Linux pe care am vrea să o păstrăm, se poate crea un sistem de boot-are duală, dar acest lucru nu este parte în scopul acestui articol.
BSD operează în cenceptul de ‘felii’ sau slice-uri, foarte similar cu partițiile din multe puncte de vedere. Astfel, pentru a crea un slice nou care va acoperi tot discul, vom apăsa tasta [A], ulterior apăsând [S] pentru a-l face boot-abil și [Q] pentru a continua.
În următorul ecran suntem întrebați dacă dorim un manager de boot. Dacă FreeBSD este singurul sistem de operare existent pe computer, vom selecta opțiunea Standard, care va scrie asta în MBR (Master Boot Record) și nu necesită un manager de boot. Altfel, vom alege instalarea managerului de boot a FreeBSD sau nimic dacă plănuim să instalăm grub chiar și pentru dual-boot.
În pasul următor trebuie să definim partițiile și punctele de montare (mount points). Aici lucrurile pot deveni confuze. Partițiile există în slice-uri și putem avea mai multe partiții într-un slice. În teorie, poate ați creat mai multe slice-uri anterior și le-ați folosit pe fiecare pentru câte o partiție. În loc de asta, noi am creat un singur slice în care vom crea mai multe partiții. Selectam A de la auto defaults, pe urma Q pentru a continua.
În ecranul următor, suntem invitați să selectăm setul de pachete. Există doar câteva opțiuni între care se poate alege, cum ar fi Developer, User sau All, dar putem merge și pe o selecție de tip Custom în care vom putea alege ce pachete dorim a fi instalate. Ca și utilizator începător, pentru evitarea unor ‘complicații’ ulterioare, putem totuși selecta All fără nici o problemă.
Când suntem întrebați dacă dorim instalarea colecției de porturi, vom selecta No, porturile le v-om instala dupa.
În următorul pas, vom alege sursa de instalare a FreeBSD, de obicei aceasta fiind CD sau DVD. La încheierea acestui pas, FreeBSD începe instalarea propriuzisă, procedură care va dura o perioadă funcție de componentele alese pentru instalare și viteza de lucru a computerului.
După încheierea instalării, FreeBSD pornește programul sysinstall, care poate fi folosit în orice moment mai târziu pentru a reconfigura părți din sistem. Sysinstall se ocupă de configurarea interfețelor de rețea, crearea de utilizatori, specificarea parolei root și setarea unor servicii inițiale.
Din păcate, deși FreeBSD este un sistem de operare extraordinar, installerul lui este teribil, comparat cu cel al altor sisteme de operare în momentul actual. Unele persoane se pot simți foarte comfortabil cu acest tip de interfețe în mod text, dar totuși, majoritatea nu. Cele dispunând de un nivel de cunoștințe cel puțin moderat, nu se vor da în lături de la un astfel de installer precum cel al FreeBSD, dar pentru cei care simt nevoia de a folosi un installer foarte actual, PC-BSD poate fi alegerea alternativă a FreeBSD. Instalarea fiind unul din cele mai dificile lucrui în FreeBSD, cei care reușesc să treacă de ea, vor avea parte de… cum se zice în engleză, “a lot of fun to play with”.
The FreeBSD Handbook este probabil una dintre cele mai bune surse de informație despre instalarea și utilizarea unui sistem FreeBSD. Aici veți găsi modul de configurare pentru X și alte aspecte privind sistemul FreeBSD. Dacă vreodată se ivește o problemă în utilizarea lui, consultați acest manual și cu siguranță veți găsi răspunsuri care să vă satisfacă.
FreeBSD-ul potrivit pentru Metin este versiunea 7.2
Probabil una dintre cele mai mari provocări la FreeBSD este însăși instalarea inițială a sistemului. În timp ce la PC-BSD, o altă variantă BSD, s-a lucrat intens pentru a facilita accesul utilizatorului mediu la o interfață grafică cel puțin de bază, FreeBSD cu al lui installer în mod text, neschimbat de ani de zile, încă rămâne în topurile preferințelor majorității.
FreeBSD este, conform statisticilor, sistemul de operare preferat ca platformă de management al serviciilor și găzduire web, pentru servere web și e-mail, etc., dar poate fi utilizat foarte bine și cu rol de desktop complet funcțional.
Totuși, până să ajungem la stilatul desktop oferit de FreeBSD, trebuie să trecem prin instalarea sistemului de operare în mod text, considerată de mulți puțin neintuitivă și mai greu accesibilă pentru neinițiați.
Așadar, odată ce am avem la dispoziție discul de instalare și pornim computerul de pe el, sistemul ne va oferi în prealabil o selecție de țară după care putem selecta modul Standard de instalare. În secțiunea următoare trecem la partiționarea hard disk-ului. Dacă discul conține deja partiții de care nu mai avem nevoie, le vom șterge. Dar dacă mai există o partiție cu Windows sau Linux pe care am vrea să o păstrăm, se poate crea un sistem de boot-are duală, dar acest lucru nu este parte în scopul acestui articol.
BSD operează în cenceptul de ‘felii’ sau slice-uri, foarte similar cu partițiile din multe puncte de vedere. Astfel, pentru a crea un slice nou care va acoperi tot discul, vom apăsa tasta [A], ulterior apăsând [S] pentru a-l face boot-abil și [Q] pentru a continua.
În următorul ecran suntem întrebați dacă dorim un manager de boot. Dacă FreeBSD este singurul sistem de operare existent pe computer, vom selecta opțiunea Standard, care va scrie asta în MBR (Master Boot Record) și nu necesită un manager de boot. Altfel, vom alege instalarea managerului de boot a FreeBSD sau nimic dacă plănuim să instalăm grub chiar și pentru dual-boot.
În pasul următor trebuie să definim partițiile și punctele de montare (mount points). Aici lucrurile pot deveni confuze. Partițiile există în slice-uri și putem avea mai multe partiții într-un slice. În teorie, poate ați creat mai multe slice-uri anterior și le-ați folosit pe fiecare pentru câte o partiție. În loc de asta, noi am creat un singur slice în care vom crea mai multe partiții. Selectam A de la auto defaults, pe urma Q pentru a continua.
În ecranul următor, suntem invitați să selectăm setul de pachete. Există doar câteva opțiuni între care se poate alege, cum ar fi Developer, User sau All, dar putem merge și pe o selecție de tip Custom în care vom putea alege ce pachete dorim a fi instalate. Ca și utilizator începător, pentru evitarea unor ‘complicații’ ulterioare, putem totuși selecta All fără nici o problemă.
Când suntem întrebați dacă dorim instalarea colecției de porturi, vom selecta No, porturile le v-om instala dupa.
În următorul pas, vom alege sursa de instalare a FreeBSD, de obicei aceasta fiind CD sau DVD. La încheierea acestui pas, FreeBSD începe instalarea propriuzisă, procedură care va dura o perioadă funcție de componentele alese pentru instalare și viteza de lucru a computerului.
După încheierea instalării, FreeBSD pornește programul sysinstall, care poate fi folosit în orice moment mai târziu pentru a reconfigura părți din sistem. Sysinstall se ocupă de configurarea interfețelor de rețea, crearea de utilizatori, specificarea parolei root și setarea unor servicii inițiale.
Din păcate, deși FreeBSD este un sistem de operare extraordinar, installerul lui este teribil, comparat cu cel al altor sisteme de operare în momentul actual. Unele persoane se pot simți foarte comfortabil cu acest tip de interfețe în mod text, dar totuși, majoritatea nu. Cele dispunând de un nivel de cunoștințe cel puțin moderat, nu se vor da în lături de la un astfel de installer precum cel al FreeBSD, dar pentru cei care simt nevoia de a folosi un installer foarte actual, PC-BSD poate fi alegerea alternativă a FreeBSD. Instalarea fiind unul din cele mai dificile lucrui în FreeBSD, cei care reușesc să treacă de ea, vor avea parte de… cum se zice în engleză, “a lot of fun to play with”.
The FreeBSD Handbook este probabil una dintre cele mai bune surse de informație despre instalarea și utilizarea unui sistem FreeBSD. Aici veți găsi modul de configurare pentru X și alte aspecte privind sistemul FreeBSD. Dacă vreodată se ivește o problemă în utilizarea lui, consultați acest manual și cu siguranță veți găsi răspunsuri care să vă satisfacă.
FreeBSD-ul potrivit pentru Metin este versiunea 7.2